Rezolvare de probleme

Rezolvarea de probleme sau, mai corect spus de situaţii problemă, reprezintă un tip de sarcină în cadrul căreia elevul este confruntat, în cele mai multe cazuri, cu o situaţie nouă, nefamiliară pentru care nu este evidentă o soluţie predeterminată. În acest sens este necesar să accentuăm faptul că o adevărată situaţie – problemă nu are o soluţie imediată, fără a parcurge un număr de etape, dintre care menţionăm:

– identificarea problemei;

– analiza şi selectarea datelor relevante;

– formularea unor ipoteze care urmează a fi evaluate şi, eventual, validate;

– identificarea metodei/procedurii de rezolvare (în unele cazuri, identificarea unor metode diferite care permit comparaţii);

– crearea unor modele;

– propunerea unei soluţii;

– evaluarea soluţiei obţinute;

– formularea concluziei, implicând şi eventuale consideraţii asupra acurateţei soluţiei obţinute sau a posibilelor surse de erori.

Desigur, nu toate sarcinile de tip rezolvare de probleme permit parcurgerea tuturor acestor etape, însă acestea reprezintă un potenţial important care poate fi utilizat în mod divers.

Există o mare diversitate de situaţii-problemă, care se dezvoltă între două extreme:

– situaţii „închise”, în care sunt oferite majoritatea datelor necesare, scopul este clar specificat, iar strategia de rezolvare este sugerată prin succesiunea cerinţelor;

– situaţii complet „deschise”, în care sunt sugerate doar anumite elemente pentru a găsi soluţia, în sarcina persoanei evaluate rămânând alegerea strategiei dintr-o gamă largă de posibilităţi şi planificarea completă a demersului.

Caracteristici generale

  • principalul avantaj al utilizării îl reprezintă stimularea gândirii creative;
  • sprijină transferul în interiorul unui domeniu sau al mai multor domenii;
  • permit utilizarea unor materiale – suport variate, cu o puternică reflectare în viaţa cotidiană;
  • permit selectarea unei metode din mai multe posibile, având în vedere diferite criterii de selecţie;
  • se pot estima şi analiza posibile erori;
  • solicită atenţie în proiectare şi un timp relativ lung pentru corectare şi notare;
  • este important a se evita transformarea rezolvării de probleme în demonstrarea unei rutine de rezolvare; în acest sens diversificarea sarcinilor joacă un rol important;
  • formularea cerinţelor trebuie să fie în perfectă concordanţă cu obiectivul de evaluare avut în vedere şi cu tipul de situaţie – problemă care a fost ales.