Itemi cu răspuns scurt

Reprezintă itemi care solicită producerea unui răspuns limitat ca spaţiu, formă şi conţinut. Libertatea persoanei evaluate de a reorganiza informaţia primită şi de a oferi răspunsul în forma dorită este foarte redusă, în acelaşi timp însă, este necesară demonstrarea abilităţii de a elabora şi structura cel mai potrivit şi scurt răspuns.

Caracteristici generale

  • oferă posibilitatea de a evalua mai mult decât simpla recunoaştere şi rememorare a unor cunoştinţe;
  • solicită un anumit grad de coerenţă în elaborarea răspunsului;
  • permit evaluarea unei game largi de cunoştinţe, capacităţi şi abilităţi;
  • sarcina structurată şi răspunsul scurt solicitat evită influenţa altor categorii de abilităţi decât cele vizate;
  • pot sprijini discriminarea fină între fapte specifice;
  • pot acoperi o arie largă de conţinut;
  • nu sunt vulnerabili faţă de răspunsurile furnizate la întâmplare, ghicite;
  • necesită un timp relativ redus în proiectare;
  • sunt relativ uşor de marcat şi au un grad ridicat de obiectivitate, în condiţiile elaborării unei scheme adecvate de corectare;
  • pot exista variante de răspunsuri corecte, necesitând precizări clare în schema de corectare pentru acestea şi pentru răspunsurile parţial corecte;
  • răspunsul aşteptat la întrebarea directă folosită trebuie oferit sub forma unei propoziţii, a unui cuvânt, număr sau simbol;
  • este necesar un număr relativ mare de itemi de acest tip pentru a acoperi o anumită arie de conţinut;
  • nu există riscul ghicirii răspunsului corect.

Domenii de utilizare

Pot fi menţionate un număr de categorii de rezultate ale învăţării pentru care poate fi utilizat acest tip de itemi:

  • cunoaşterea terminologiei specifice;
  • cunoaşterea unor metode şi proceduri;
  • interpretarea unor date;
  • aplicarea directă a unor legi, principii;
  • abilitatea de a rezolva probleme numerice simple;
  • abilitatea de a utiliza simboluri.

În acelaşi timp există şi câteva limite în utilizare, dintre care menţionăm:

  • itemii cu răspuns scurt sunt mai puţin adecvaţi pentru evaluarea niveluri-lor cognitive superioare (analiza, sinteza, rezolvarea de probleme);
  • răspunsul scurt solicitat nu este de natură să încurajeze dezvoltarea capacităţilor complexe.

Reguli de proiectare:

  • În cazul răspunsurilor numerice la itemi vizând rezolvarea unor probleme simple, este necesară precizarea tipului de răspuns aşteptat şi gradul de precizie al acestui răspuns.
  • În cazul răspunsurilor numerice urmate de unităţi de măsură corespunzătoare, acestea trebuie clar precizate atât în întrebare, cât şi după spaţiul liber. Astfel sunt evitate eventualele neclarităţi ale întrebării şi răspunsurilor oferite precum şi corelarea clară cu obiectivul vizat.
  • Este necesară evitarea unor întrebări mai puţin clare, care pot conduce la alte răspunsuri corecte decât cele vizate.
  • Pentru itemii de completare este necesară evitarea excesului de spaţii albe, eliminându-se doar cuvinte-cheie.

Greşeli în proiectare

  • nealocarea unui spaţiu pentru răspuns poate determina formularea acestuia în termenii unui eseu şi nu a unui răspuns scurt aşteptat;
  • formularea neclară (fără indicarea gradului de precizie cu care se doreşte răspunsul, a unităţilor de măsură etc.) poate conduce la răspunsuri inadecvate sau incorecte;
  • schema de corectare care nu prevede posibile răspunsuri alternative poate constitui o sursă de erori în corectare.

Modalităţi de corectare şi notare

  • Corectarea şi notarea sunt mai dificile şi necesită un interval mai lung de timp decât în cazul itemilor obiectivi, obţinând uneori mai mult de un răspuns corect;
  • Schema de corectare şi notare trebuie elaborată cu multă atenţie, necesitând în general şi o etapă de pretestare, mai ales în cazul utilizării acestui tip de itemi în examinare.