Itemi cu alegere multiplă

Sunt itemi care solicită subiectului evaluat alegerea răspunsului corect sau a celui mai bun răspuns dintr-un număr de variante construite deja.

Sunt constituiţi dintr-o premisă – reprezentând partea introductivă a itemului, stimulul pentru obţinerea răspunsului, în care sarcina este formulată – şi un număr de variante, răspunsurile posibile, dintre care unul corect, iar restul numiţi distractori.

Caracteristici generale

  • sunt itemi care permit obţinerea răspunsurilor într-un interval de timp şi un spaţiu alocat rezonabile;
  • acoperă un larg eşantion din aria conţinuturilor într-un interval scurt de testare;
  • sunt uşor de corectat;
  • asigură o fidelitate ridicată;
  • sunt flexibili, putând fi proiectaţi practic pentru orice nivel al abilităţilor şi obiectivelor vizate;
  • pot fi însoţiţi de material-stimul narativ, grafic, cartografic etc.;
  • oferă informaţii utilizabile în scop diagnostic, atunci când distractorii sunt construiţi folosind greşeli tipice uzuale;
  • rezultatele pot fi înregistrate electronic;
  • .excesiva utilizare a tehnicii poate avea efecte negative asupra învăţării;
  • rezultatele obţinute pot fi influenţate de ghicirea răspunsului corect;
  • necesită un timp relativ lung de proiectare pentru a avea calităţile tehnice necesare obţinerii unor informaţii valide şi fidele.

Domenii de utilizare

  • se pot proiecta itemi cu alegere multiplă practic pentru orice disciplină şi domeniu evaluat;
  • sunt adecvaţi evaluării oricărui nivel al abilităţilor şi obiectivelor virate, de la simpla recunoaştere a unor informaţii factuale, până la aplicarea unor algoritmi de calcul sau principii, identificarea unor exemple pentru concepte, fenomene, analiza unor situaţii noi, evaluarea unor contexte familiare sau noi;
  • nu sunt adecvaţi evaluării capacităţii de exprimare în scris, de organizare a demersului sau a discursului pe o temă dată, de argumentare a unui punct de vedere sau a unei idei;
  • utilizarea itemilor cu alegere multiplă cu mai mult de un răspuns corect face corectura mai dificilă şi reduce obiectivitatea în notare.

Reguli de proiectare

Premisa:

  • trebuie să fie formulată în conformitate cu obiectivul de evaluare;
  • trebuie formulată în termeni lipsiţi de ambiguitate, care să nu ridice neintenţionat gradul de dificultate al itemului;
  • trebuie să conţină un verb, care să orienteze sarcina şi să determine alegerea unui răspuns;
  • va include cât mai mult din informaţia posibil repetitivă din variante, evitând lectura repetată nenecesară a unor propoziţii prea lungi;

Distractorii:

  • trebuie să fie plauzibili, altfel se reduce numărul de alternative din care este selectat răspunsul corect (şi, implicit, probabilitatea de a ghici răspunsul creşte);
  • trebuie să fie independenţi;
  • nu trebuie să conţină indicii pentru alegerea răspunsului corect;
  • nu pot fi construiţi ca sinonime sau antonime ale unuia dintre ei;
  • trebuie să fie construiţi pe baza unor greşeli tipice ale subiecţilor, acest fapt sprijinind utilizarea răspunsurilor în scop diagnostic;
  • instrucţiunile privind selectarea răspunsului corect şi înregistrarea acestuia trebuie să fie clare;
  • nu trebuie să existe ambiguităţi în variantele formulate, corectitudinea gramaticală fiind importantă;
  • itemii cu alegere multiplă utilizaţi într-o probă de evaluare trebuie să fie independenţi între ei, răspunsul la unul dintre aceştia neinfluenţând (pozitiv sau negativ) răspunsul la ceilalţi;
  • utilizarea sintagmelor „toate cele de mai sus” sau „nici una dintre cele de mai sus” nu este recomandată în scrierea variantelor de răspuns;
  • ordinea plasării răspunsurilor corecte trebuie să fie aleatoare; astfel, variantele vor fi ordonate logic: atunci când răspunsurile reprezintă un singur cuvânt vor fi aşezate în ordine alfabetică, dacă sunt date numerice în ordine crescătoare, datele vor fi ordonate cronologic etc.

Greşeli în proiectare

  • afirmaţiile incorecte din punct de vedere gramatical (mai ales în cazul premisei sub forma unei afirmaţii incomplete) conduc la confuzii, având posibilitatea de a obţine răspunsuri corecte/greşite indiferent de stăpânirea obiectivului de evaluare vizat;
  • incoerenţa gramaticală existentă între afirmaţia incompletă (premisa) şi unele dintre variante conduce la indicii neintenţionate pentru respingerea unor variante pe alte baze decât judecarea în contextul obiectivului evaluat;
  • utilizarea unor forme multiple de itemi cu alegere multiplă (propunând ca alternative de răspuns două sau mai multe dintre cele formulate) complică nejustificat itemul, evaluând mai mult abilitatea de a face faţă testării decât obiectivul;
  • uneori sunt proiectaţi itemi de acest tip excesiv de lungi, care necesită un timp prea lung pentru a fi citiţi, solicitând mai mult înţelegerea textului decât comportamentul evaluat;
  • distractorii construiţi uneori sunt evident greşiţi, fiind eliminaţi din start;
  • apar uneori indicii în premisă (cuvinte care se repetă în răspunsul corect), conducând la ghicirea răspunsului;
  • distractorii au uneori semnificaţii apropiate (similari, sinonimici), eliminarea unuia conducând la eliminare mai multora;
  • afirmaţiile negative din premisă (sau cele care utilizează dubla negaţie) pot crea confuzie, înţelegere greşită a întrebării;
  • varianta corectă mai lungă decât celelalte (construită de obicei astfel din dorinţa de corectitudine totală a răspunsului) determină alegerea acesteia automat, pe alte baze decât comportamentul care este măsurat.

Modalităţi de corectare şi notare

  • Itemii cu alegere multiplă având un singur răspuns corect sunt uşor de corectat, alocându-se punctajul doar pentru răspunsul aşteptat.
  • Itemii având un număr mai mare de răspunsuri corecte sunt mai dificil de corectat şi notat, crescând gradul de subiectivitate în acest proces; astfel, dacă avem două răspunsuri corecte, este necesar să fie luată o decizie asupra modului în care vor fi notate răspunsuri oferind un singur răspuns dintre cele corecte, sau unul corect şi unul greşit. Este recomandabil, deci, utilizarea unui alt format de item în aceste cazuri (eventual transformarea itemului într-o serie de itemi de tip adevărat/fals).