Inspectie generala RODIS

ASPECTE INSPECTATE

Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
Modul în care şcoala sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor
Calitatea activităţii personalului didactic
Calitatea managementului şcolar şi eficienţa cu care sunt folosite resursele
Calitatea curriculum-ului naţional şi local, calitatea activităţilor extracurriculare şi modul în care curriculum-ul este pus în practică
Relaţiile şcolii cu părinţii
Relaţiile şcolii cu comunitatea locală
Respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor
Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează şcoala

INSPECTORII DIN ECHIPĂ

Sprijină şi de evaluează, nu controlează birocratic
Comunică celor inspectaţi obiectivele urmărite, procedurile de inspecţie, criteriile de apreciere folosite
Nu intervin în timpul activităţilor
Discută, cele observate la clasă, mai întâi cu cei inspectaţi şi apoi cu alte persoane implicate în procesul educaţional
Expun după activitatea inspectată cât mai echilibrat opiniile asupra celor observate
Solicită date, informaţii pentru clarificare
Poate efectua inspecţii mai multe într-o oră, prin înţelegere cu cei inspectaţi, poate pleca de la o clasă mai repede şi intra la o altă activitate după ce aceasta a început
Poate să solicite după activitatea inspectată să dialogheze numai cu elevii
Dialoghează formal şi informal cu elevii după activităţile asistate sau în mod organizat şi îi ascultă cu atenţie pe cei ce doresc să-şi expună opiniile
Dialoghează formal şi informal cu personalul didactic auxiliar şi nedidactic, cu părinţii, cu reprezentanţii comunităţii locale, cu eventualii sponsori etc.
Evită declanşarea vreunui incident
Asigură confidenţialitatea informaţiilor primite
Prezintă, la sfârşitul inspecţiei, personalului didactic inspectat, pe discipline, un raport verbal asupra rezultatelor inspecţiei pentru a cunoaşte opiniile şi comentarile acestuia, înainte de redactarea raportului pe disciplină
Nu nominalizează persoane în raportul verbal şi cel scris
Aprecierile în raportul scris sunt aceleaşi cu cele din raportul verbal
Poate acorda consultanţă, la cerere, pentru dezvoltarea şcolii

PLANIFICAREA INSPECŢIEI LA O DISCIPLINĂ

1. Analiza documentelor catedrei:
– portofoliile cadrelor didactice:

– planificările calendaristice anuale – cu respectarea programelor;
– planificarea unităţilor de învăţare parcurse până la data inspecţiei;
– strategia abordată (resurse);
– caietul profesorului;
– tezele elevilor;
– suport de curs;
– teste, punctaje, etalon;
– activităţi extracurriculare;
– fişe de lucru etc.
– planul de activitate pe an şi semestre;
– încărcarea laboratoarelor / cabinetelor, dotarea / resursele existente;
– rezultate ale altor inspecţii anterioare;
– teste predictive, sumative sau finale unice pe nivel de clase;
– situaţia absolvenţilor: încadrarea în meserie sau nu, continuarea studiilor;
– componenţa catedrei şi încadrarea;
– orarul şcolii la disciplina respectivă;
– activităţi extracurriculare la nivelul catedrei;
– activităţi de perfecţionare;
– analiza situaţiei disciplinei semestrială şi anuală;
– situaţii statistice referitoare la olimpiade şi concursuri, simulări, examene naţionale;
– interdisciplinaritate etc.
2. Discuţia cu şeful catedrei şi cadrele didactice:
– comunică obiectivele urmărite, procedurile de inspecţie, criteriile de apreciere folosite;
– stabileşte calendarul inspecţiilor pentru fiecare cadru didactic ce va fi inspectat;
– solicită completarea chestionarelor privind managementul, activitatea didactică şi educativă.
3. Inspecţia:
– asistenţele la ore;
– discuţii cu profesorii inspectaţi şi prezentarea observaţiilor;
– analiza caietelor de teme, de notiţe;
– propunerea unui test;
– analiza unor lucrări anterioare;
– analiza documentelor;
– strângerea probelor;
– discuţii cu elevii, cu personalul şcolii, cu părinţii.
4. Raportul verbal făcut catedrei
5. Schimbul de informaţii cu inspectorul coordonator şi cu ceilalţi membrii ai echipei
6. Completarea documentelor:
– constatările iniţiale legate de aspectul pe care îl vor evalua şi întrebările rezultate din constatările făcute în perioada preinspecţiei – predate joi înainte de săptămâna inspecţiei;
– programul săptămânal al inspecţiei;
– completarea formularelor pentru aspectele A1, A3 şi A9;
– completarea F.O.L.;
– dacă este cazul prelucrarea chestionarelor colectate de la întâlnirile cu levii şi cu părinţii, realizând evaluarea şi interpretarea acestora, din punct de vedere statistic şi de conţinut;
– completarea fişei aspectului urmărit pe parcursul inspecţiei şi calificativul acordat;
– completarea celorlalte fişe cu rezumatul faptelor şi aprecierilor şi calificativul propus – schimbate între membrii echipei vineri la încheierea inspecţiei;
– raportul pe disciplinele urmărite – predarea acestuia inspectorului ce se ocupă de aspectul A3;
– raportul detaliat pe aspectul urmărit la finalizarea inspecţiei
7. Predarea dosarului personal al inspecţiei:
– toate fişele de observare a activităţilor asistate (F.O.L.- urilie);
– fişa de inspectare a temelor scrise de elevi;
– situaţiile statistice interpretate ale testelor aplicate;
– situaţiile statistice pentru urmărirea progresului şcolar de-a lungul anilor;
– rezultatele la diversele concursuri şi olimpiade şcolare;
– toate documentele edificatoare pentru disciplina respectivă etc.;
– fişele de interviu / chestionarele aplicate elevilor, cadrelor didactice, membrilor C.A. şi prelucrarea acestora;
– documentele care au stat la baza analizei aspectului urmărit;
– raportul pe aspect prin completarea fişei detaliate şi calificativul acordat.

RAPORTUL (PE DISCIPLINĂ, PE ASPECT, REZUMATUL ŞI RAPORTUL SCRIS)

Raportul trebuie să fie:
– corect – gramatical, ortografic, stilistic;
– clar, fără ambiguităţi, concis;
– să corespundă descriptorilor din MARODIS;
– să nu conţină jargon şi clişee verbale
– să folosească un limbaj comun nu cu termeni de specialitate;
– să aibe un stil direct şi inteligibil pentru nespecialişti;
– textul să nu conţină contradicţii;
– frazele să fie scurte, pe cât posibil;
– trebuie evitate construcţiile complexe;
– afirmaţiile să fie logice;
– să conţină exemple (fără a fi făcute nominalizări) pentru a ilustra aprecierile;
– raportul scris să coincidă cu cel verbal;
– să existe consecvenţă între diferite seturi de probe – dosarele inspectorilor, F.O.L., formularele completate – şi rezumatul faptelor şi aprecierilor, respectiv raportul final
Inspectorul coordonator trebuie să verifice coerenţa raportului pentru fiecare aspect, să se asigure că recomandările şi concluziile sunt în concordanţă cu raportul. Raportul final este responsabilitatea inspectorului coordonator.

PLANUL DE DEZVOLTARE AL UNITĂŢII ŞCOLARE

Trebuie demarat de la diagnoză, analiza situaţiei de plecare (analiză SWOT)
Definirea axelor proiectului – obiectivelor
Elaborarea şi prezentarea programului de acţiune
Punerea în aplicare a planului de dezvoltare prin acţiuni concrete;
Evaluarea rezultatelor

Planul trebuie să cuprindă:
Scurtă introducere (prezentare) – unde este / se află şcoala în acest moment;
– ce speră să ajungă;
– cum a fost alcătuit planul;
– cine a fost implicat;
– când sunt fixate termenele (să fie realiste)
Sumarul planului pe domenii: curriculum şi evaluare, dezvoltarea personalului, dezvoltarea elevilor, dezvoltarea bazei materiale, management etc.

calendarul_inspectiei

chestionar_elevi

chestionar_parinti_gimnaziu

chestionar_parinti_liceu

dosar_inspectie_rodis

rezumatul_raportului