Action Methods Improving Motivation and Quality in Learning Environments

Metode active pentru îmbunătăţirea motivaţiei şi a calităţii în situaţii de învăţare

Metodele prezentate  reprezintă o sinteză a exerciţiilor experimentate în cadrul cursului ”Action Methods Improving Motivation and Quality in Learning Environments”, la care am participat la Lisabona, în perioada 10 – 16 iulie 2011. Realizarea descrierii acestor modele urmăreşte crearea unui suport tematic pentru adaptarea lor, atât de către noi cât şi de colegi, în situaţii concrete din activitatea didactică, pentru a induce a atmosferă pozitivă, optimistă la clasă şi pentru a stimula interesul elevilor faţă de şcoală. Exerciţiile au fost grupate pe mai multe sesiuni, în funcţie de momentul şi scopul în care se pot utiliza.

I.             Exerciţii pentru cunoaşterea reciprocă în cadrul grupului (icebreaking) şi crearea unei atmosfere relaxante

       a. ”Me market”. Membrii unui grup (elevii unei clase) se pot cunoaşte prin intermediul unor cuvinte care să descrie anumite trăsături caracteristice personale. Fiecare membru primeşte un număr de bileţele pe care sunt scrise însuşiri, stări sufleteşti, care-l pot caracteriza sau nu. În cazul în care unele dintre caracteristici nu-l reprezintă el poate să schimbe biletele cu alţi colegi din grup, astfel încât, după un interval de timp, fiecare membru să deţină cuvintele prin care să se autodescrie cel mai bine.

În urma acestei activităţi elevii vor fi mai deschişi şi se vor caracteriza mult mai uşor în faţa celorlalţi, reuşindu-se astfel o comunicare eficientă în cadrul grupului.

       b. ”The Maps”. O altă variantă prin care se pot îmbunătăţi relaţiile în cadrul unui  grup este crearea unor hărţi cu ajutorul membrilor grupului, fiecare membru localizându-se după propriile opţiuni, în funcţie de situaţia aleasă, într-un loc anume:

– în ţara de origine, dacă harta este cea a Europei;

– în spaţiul de lucru, sala de clasă sau locurile mai puţin preferate, dacă harta este cea a şcolii;

– în acea parte a corpului în care îşi descoperă o sensibilitate proprie, atunci când membrii grupului descriu conturul corpului omenesc şi părţile componente exterioare.

Astfel, fiecăruia îi va fi mult mai simplu să vorbească despre sine, despre hobby-uri, despre ceea ce îl reprezintă în plan personal şi profesional.

c. ”The miror”. Participanţii sunt împărţiţi în perechi. Unul dintre cei doi este persoana care priveşte în oglindă, celălalt fiind ”oglinda”. Aşadar, oglinda trebuie să urmărească cu exactitate  toate mişcările şi expresiile faciale pe le execută persoana. Pentru ca jocul să devină mai hazliu pentru cei doi, rolurile se pot apoi schimba.

II. Exerciţii pentru dezvoltarea spiritului de echipă şi diminuarea tensiunilor din interiorul grupului

a.  ”The Dark Room”. Pentru dobândirea încrederii între toţi membrii unui grup, aceştia sunt invitaţi să intre în ”camera întunecată”. Legaţi la ochi, membrii grupului se plimbă prin cameră încercând să descopere şi să reţină cât mai multe detalii despre obiectele şi amplasamentul lor în camera întunecată. La final, cel mai talentat din grup va desena interiorul camerei, în funcţie de toate ”descoperirile” făcute de grup. Rezultatul muncii în echipă va depinde deci de cât de mult s-a străduit fiecare să ”observe” individual încăperea plină de mistere.

  b. ”The Table”. Următoarea încercare prin care se poate testa relaţionarea în cadrul grupului constă în mutarea identică a tuturor elementelor de pe o masă aranjată pentru o cină deosebită pe o altă masă, situată la o anumită distanţă. Nimic mai simplu, dar membrii grupului sunt legaţi de mâini şi de picioare astfel: mâna dreaptă cu mâna stângă a colegului, piciorul drept cu piciorul stâng al aceluiaşi coleg. Fiecare membru are sarcina de a transporta în siguranţă câte un obiect, ”cercul” astfel format de echipă deplasându-se deodată, fără desincronizări, pentru a ca masa nou aranjată să fie copia perfectă a celei iniţiale.

c. ”The crossing”. Grupul are la dispoziţie 3-4 lăzi goale pentru sticle, destul de solide şi o scândură de lemn. Toţi membrii trebuie să stea pe aceste lăzi şi să reuşească mutarea întregului grup 10-15 metri în faţă, numai cu ajutorul lăzilor şi a scândurii de lemn. Nici membrii grupului, nici scândura nu trebuie să atingă solul! Acţiunea este o adevărată provocare, pentru că este destul de dificil ca toţi membrii să se afle sus pe lăzi în acelaşi timp, încercând să manevreze scândura şi lăzile, astfel încât  grupul să se deplaseze pe distanţa stabilită.

III. Asigurarea siguranţei personale în cadrul grupului şi în perechi

 ” Pair walking”  Acest exerciţiu se bazează exclusiv pe crearea unui limbaj complex de comunicare între doi colegi, în condiţiile în care, unul, care este ”orb şi mut” trebuie să se deplaseze în siguranţă dintr-un loc în altul, condus de celălalt, care este doar ”mut”. Prin stabilirea perechilor, pe baza asemănării liniilor palmei stângi s-a indus încă de la început ideea de apropiere, s-a generat deja un sentiment de încredere.

Pentru a complica situaţia şi a provoca trezirea reflexelor de autoapărare, traseul este presărat cu diferite ”obstacole” care să-l deruteze pe cel mai neajutorat şi să-l responsabilizeze pe ”conducător” în găsirea celor mai sigure soluţii pentru rezolvarea situaţiilor dificile apărute. Este incredibil cum o astfel de pereche, cu care viaţa nu a fost prea generoasă, reuşeşte să ”supravieţuiască”, doar pentru că în cadrul parteneriatului se stabileşte o comunicare perfectă folosind limbajul trupului, simţul tactil, sunetele şi încrederea deplină în partenerul mai ”norocos”. Legătura dintre cei doi se va consolida şi mai mult prin inversarea rolurilor, dar şi a traseului pe care se vor deplasa.

În tot acest timp perechile fac parte integrantă dintr-un grup, iar la finalul traseului, când tot grupul a ajuns cu bine la finish, toţii membrii au satisfacţia şi bucuria de a fi ieşit învingători, consolidându-se implicit sentimentul de solidaritate în interiorul grupului.

IV. ”Art and drama workshop”

a. ”Dance and maths”

În cadrul cursului au fost organizate şi o serie de workshopuri pentru integrarea artelor în predarea unor discipline mai puţin îndrăgite de către unii elevi. Astfel, matematica poate deveni mult mai plăcută dacă se vor „desena” unghiuri, diferite forme de linii, arce de cerc şi elemente caracteristice cercului sau planuri utilizând corpurile membrilor unui grup de elevi, în special mâinile având un rol foarte important. Grupele de elevi pot experimenta toate aceste figuri geometrice şi vor înţelege corelaţiile dintre matematică şi lumea reală, vor învăţa natural şi firesc noţiuni abstracte, greu de înţeles uneori. Dacă mişcările sunt însoţite şi de o muzică adecvată rezultatele pot fi surprinzătoare: geometria corpului omenesc în mişcare va contribui la învăţarea  matematicii, o disciplină considerată de mulţi dintre elevi plictisitoare, chiar aridă.

b. Comic scripts

S-a dovedit deja că elevii sunt mult mai receptivi şi mai interesaţi dacă lecţiile sunt accesibile, noţiunile sunt predate astfel încât să se apropie de lucrurile plăcute lor, profesorul având permanent în vedere să nu se depărteze de adevărul ştiinţific. Sesiunea ”Comic scripts” ne-a oferit câteva idei foarte interesante prin care putem modela secvenţe ale lecţiei utilizând benzile desenate. Elevii se exprimă uşor prin desen, îşi folosească imaginaţia şi, în acelaşi timp, agreează explicaţiile pe baza unor schiţe. Dacă această modalitate de prezentare este şi puţin hazlie vor fi şi mai încântaţi şi vor reţine mai uşor noţiunile abordate. Este de la sine înţeles faptul că profesorul trebuie să investigheze preferinţele elevilor, să fie cât mai original şi creativ, să selecteze cele mai adecvate ”comic scripts” şi mai ales momentul utilizării acestora, astfel încât procesul de predare-învăţare să fie o reuşită.

c. Music and animation

Workshopul a fost o încântare pentru că ne-a ajutat să redescoperim copilul din noi, să ne amintim că ne plac sunetele frumoase şi ritmul, indiferent de unde vin acestea. Prin folosirea de tuburi muzicale – boomwakers se poate improviza, în special în activităţile extracurriculare (aniversări),  momente  distractive originale prin care fiecare se poate exprima cu ajutorul sunetelor şi al ritmului. A fost uimitor să obţinem perfecţiunea ritmului şi a sunetelor prin utilizarea unor obiecte comune, chiar banale, fiecare membru al grupului lovind simultan pardoseala de piatră cu câte un pahar de unică folosinţă!

d. Drama workshop

Această sesiune ne-a iniţiat pe mulţi dintre participanţi în arta dramatică, reuşind să exprimăm prin ”teatru” alte multiple manifestări artistice.

De exemplu, a trebuit  să dramatizăm o imagine aleasă dintr-un şir de imagini, toate reprezentând aspecte ale unor situaţii de poluare a mediului. La modul general, în spatele imaginilor poate sta o poveste sau un fapt real, iar grupul, sub impresia celor cunoscute şi folosindu-şi imaginaţia şi creativitatea încearcă să exprime print-o scurtă reprezentaţie teatrală imaginea aleasă.

V. Metode active pentru evaluarea şi asigurarea feedbackului unor activităţi

     ” Learning cafe”.  O metodă eficientă prin care se pot analiza şi evalua rezultatele unei activităţi, şi pentru a obţine un feedback corect şi imediat din partea celor implicaţi este ”learning cafe”. Metoda este dinamică dar relaxantă, stimulează gândirea în susţinerea părerilor personale, implică toţi participanţii. Se amenajează câteva mese, la care sunt invitate să ia loc grupurile formate, numărul ”mesenilor” fiind destul de flexibil. La fiecare masă se va dezbate câte o problemă, subiect, dintr-o temă mai vastă care trebuie abordată, activitatea fiind coordonată de către o ”gazdă”, care va rămâne la masa respectivă pe tot parcursul sesiunii. Fiecare membru al grupului îşi exprimă opiniile personale care sunt scrise pe o coală mare de hârtie, de preferat cu diferite culori, pentru a da o notă mai veselă. În momentul în care se finalizează subiectul de la masa respectivă, toţi ”mesenii” se ”răspândesc” pe la celelalte mese, nu obligatoriu la aceeaşi masă, ideea este ca de fiecare dată ”mesenii” să fie cât mai diferiţi.  Prin vizitarea celorlalte mese se realizează un permanent flux de idei, se adună cât mai multe opinii, se discută deschis, iar la final, după ce cu toţii au trecut pe la toate mesele, pentru a-şi spune părerea despre problema în cauză, se inventariază rezultatele şi se formulează concluziile referitoare la subiectele dezbătute. Concluziile finale de la toate mesele sunt prezentate de către un membru al fiecărui grup în faţa participanţilor, ceea ce induce un sentiment de satisfacţie pentru implicarea efectivă în rezolvarea unor sarcini de lucru.

Acest material reflectă doar opiniile  personale ale autoarelor şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Agenției Naționale  sau a Comisiei Europene.

prof. Raluca – Andreea Anghelina, Grup Şcolar Industrial Petrol Moreni

prof. Veronica Ionescu, Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1 Moreni